Posted by Desi as fi tentata sa va spun ca in vacante obisnuim sa plecam cu masina si ca nu avem nevoie vreodata sa inchiriem o masina, am decis sa va povestesc astazi despre doua momente din viata, cand am fost aproape obligati sa inchiriem o masina, neavand alta solutie pentru a iesi din impas.
Prima poveste se leaga de inceputurile mele de a merge pe placa de snowboard. Dragos rezervase cateva zile la o pensiune la Straja, masina noastra era in service si urma sa plecam cu niste prieteni, cu masina lor. Din pacate, un deces neasteptat a schimbat brusc planurile de plecare ale prietenilor nostri chiar in seara de dinaintea plecarii in mica vacanta. Iar Dragos parca innebunise, trecuse printr-o perioada mai grea si asteptase atat de mult vacanta asta, incat pur si simplu se plimba prin casa, cautand o solutie.
Nu ne-am gandit atunci ca putem inchiria o masina, dar am reusit sa dau cateva telefoane pe la verii mei si sa imprumutam o masina timp de cateva zile. Nu a fost cea mai cea masina (printre altele, se mai desumfla un cauciuc din 100 in 100 km, asa ca mergeam din vulcanizare in vulcanizare). Dar important este ca ne-am facut treaba cu ea si, mai mult chiar, dupa vreo 4 vulcanizari, am gasit pe cineva care a stiut sa-i dea de cap problemei care era de la geanta pe care era montat cauciucul.
A doua oara cand a trebuit sa inchiriem o masina, a fost tot in drum spre schi, de data aceasta spre Austria, cand masina prietenilor nostri a suferit de asemenea un accident si nu se mai putea circula cu ea. Astfel, aflati in apropiere de Arad, cu masina plina de bagaje, parea la fel de complicat sa ajungem inapoi acasa, cat si ca ne continuam drumul mai departe. Norocul a venit chiar de la cel care ne distrusese masina, care avea un prieten care se ocupa cu inchirieri masini. L-a convins cumva sa ne inchirieze o masina pentru a iesi cu ea in afara granitelor, lasand masina avariata drept garantie.
Astfel, desi am fi spus ca noi niciodata nu vom avea nevoie de un asemenea serviciu, am ajuns sa inchiriem o masina. Era un Santa Fe cu tractiune 4×4 si niste fotolii mari si relaxante, in loc de scaune si pe care Dragos le-a indragit din prima clipa. Am inchiriat masina, ne-am mutat placile de snowboard, restul echipamentului si bagajele in ea si am plecat mai departe, incercand sa tregem granita chiar in noaptea aceea, pentru ca se anunta vreme rea si era posibila inchiderea granitelor.
Anul acesta ne pregatim din nou sa plecam la schi in Austria, dar ne gandim ca drumul cu masina devine an de an tot mai obositor si mai periculos si ca poate ar fi vremea sa luam avionul. Sunt sigura ca exista variante de transfer privat de la aeroporul Otopeni la statiunile de schi si inapoi, astfel incat sa nu ne mai batem capul cu aceasta problema. Ar fi poate si mai ieftin si mai odihnitor.