Joi, 13 octombrie, la Fabrica Electrica, Bucureşti, a avut loc ultima petrecere Desperados pe anul acesta. Bine, pentru mine a fost prima petrecere Desperados de până acum, nu numai din acest an. Aşa ca n-am ştiut ce mă aşteaptă, decât la faţa locului.
Atmosfera era într-adevăr foarte sălbatică (şi neobişnuită pentru mine). Încă de la intrare „poliţistele” hotărau dacă meriţi să intri sau nu, iar dacă te încadrai în profil, te răsplăteau şi cu o bere. Apoi, dădeai cu ochii de tot felul de „ciudăţenii”, în dreapta vedeai şerpi atârnaţi de după gâtul unor tipi/tipe; dacă te întorceai, dădeai de iadul edenic în care erau închişi pentru eternitate îngerii decăzuţi. Dacă mai înaintai, ajungeai la o secţie de poliţie, unde erai arestat şi ţi se luau amprentele pentru a fi închis (cu cătuşele) în spatele gratiilor. Dacă scapai totuşi de aici teafăr şi nevătămat, mai departe aveai şansa să-ţi încerci norocul cu două zaruri imense, să participi la jocul fachirilor, sau să accepţi să fi tatuat fără nicio obligaţie, sau chiar să te căsătoreşti de bună voie şi nesilit de nimeni…
Dacă totuşi nu te atrăgea niciuna din aceste tentaţii, aveai de ales să te încânte Norzeatic & Khidja, ROA sau Dub Pistols.
Câteva dovezi despre acest wild city:
Şi, nu în ultimul rând, multumesc McCann pentru invitaţie!
One comment
Comments are closed.